Calator prin Romania

Viscri

Satul Viscri adaposteste una dintre cele mai spectaculoase biserici fortificate sasesti,  fiind una din cele sase înscrise în patrimoniul mondial UNESCO Cetatea taraneasca cuprinde intre zidurile sale una din putinele biserici-sala romanice (sec. XIII)de pe teritoriul tarii noastre.

Documentele arata ca satul Viscri a fost intotdeauna un sat liber, nefiind niciodata parte dintr-o proprietate nobiliara. Pe la anul 1500, în sat erau 51 de gospodarii, 3 pastori, un dascal si doi saraci.

Aici, ca si in alte comune, vechimea bisericii confirma ca asezarea colonistilor germani a luat fiinta la sfarsitul secolului XIII cand a fost colonizata si partea apuseana a viitorului Scaun al Rupei. Biserica-sala romanica, cum mai exista în zona Rupei doar in Homorod (biserica-sala din Crit apartinea deja stilului de trecere de la romanic la gotic), a avut o predecesoare care a fost partial inclusa in aceast edificiu.

Sursa:http://www.viscri-info.ro 

Foto :Calatorprinromania

 

Storm

@calatorprinromania 2018

Intre singuratate si fericire

@calatorprinromania 2018

Road Grand Tour 2017 Drumul Vinului sau de ce nu m-am apucat de sah !

Au trecut aproape 9 luni(Da m-am nascut a doua oara) de cand m-am urcat pentru prima oara pe cursiera , iubesc ciclismul de sosea de aproape 15 ani ,dar curajul de a urca pe o curisera si a pedala intr-un grup mare de oameni l-am prins de curand .
Aveam o singura dorinta sa incerc marea cu degetul si sa particip la etapele din Road Grand Tour cel mai frumos concurs de soasea de la noi din tara organizat de Alex Ciocan .

Din Ianuarie aveam la activ doar vreao 500 km pedalati mai mult plat decat catarari cu mult vant si frig la bord .
Asa ca in dimineata zilei de 09 aprilie ma urc la volan cu o gripa grava si o tuse care nu se potolea nici macar cu antibiotice spre Boldesti-Scaieni Crama Seciu startul si finish-ul primei etape.

 

 

La start ajung cu vreo ora mai devreme perfect pentru o incalzire usoara , nu ma urcasem pe bicicleta de vreo saptamana din cauza gripei , asa ca de incalzire cobor pana la borna de 300 de metri  si iau panta in piept , dupa 50 de metri mi-am zis ce naiba fac eu aici ???

 

Se anunta startul ,se va pleca de pe plat pentru a nu avea parte de accidentari nedorite , asa ca pana jos fiecare ajunge cum poate ….

Se pleaca dupa 300 de metri de la statrtul tehnic plutonul deja era facut bucati ,raman alaturi de cativa ciclisti si incercam sa ne organizam , dupa vreo 5 km viram a doua oara la dreapta si ne intilnim cu prietenul nostru vantul de fata ,aici mi-am zis “gata s-a terminat smecheria” pana in Boldesti am tras ,ca nebunii pana la inceputul catarari unde micul pluton efectiv a explodat fiecare pentru el ,3 km de catarare sustinuta cu o panta medie de 6 % ce culmineaza cu “The Wall”  – ultimii 300 de m catre Casa Seciu cu un gradient de aproximativ 10%.

 

 

Dragi prieteni dupa prima catarare mi-am zis ca ma puteam apuca de orice altceva……de sah ,de baut bere la terasa nu puteam sta eu linistit acasa sa privesc ciclismul doar pe Eurosport ,dar in nici un caz de ciclism de sosea .simteam ca pur si simplu muschi imi iau foc si picioarele nu ma asculta . Gata prima tura urmeza  o coborare de vreo 9 km perfecta pentru relaxarea si revenirea picioarelor ,dar stai ca nu este chiar asa ,se fuge si se fuge foarte tare viteze de 50-70 km pe ora ,efectiv nu este timp de odihna , imi ziceam daca ma imprasti pe aici pe jos asta e gata cu mine.Spre mirarea mea mi-am controlat bine instinctul de supravietuire si franele si totul a fost ok , primul viraj la dreapta se incearca o regrupare sau  formarea unui mic grup incercam sa tragem tare pana la al doilea viraj la dreapta unde vantul de fata ne primeste cu bratele deschise , pana in Boldesti tragem fiecare cum putem ,sunt pe cale sa incep a  doua trecere peste catararea de la Seciu.

 

Acum stiam la ce sa ma astept asa ca intru cat pot de usor in ea si pedalez regulat fara a forta ritmul deja se simte oboseala dar usor usor ajung sus fara pic de apa in bidioane , la o suta de metri de finish aveam ceva suport trehnic (sotia Alina care imi suporta toate nebuniile si doi prieteni )si strig cat mai pot de tare  nici voce nu cred ca mai aveam in acel moment ….“ISOTONIC” reusesc sa prind o sticla  trec peste linia de finish si  intru in ultima tura de circuit ,coborarea de data asta a fost fullgas si cand sa iau si eu o gura de apa  vad bidonul cum se  face al dracu si imi zice:” -Eu raman aici!”  pana la finish numai am nimic dacat vant si aer rece  ,pe coborare ori am prin eu ceva curaj  ori asteptam sa termim mai repede acesta cursa  ,9 km nu m-am gandit efectiv la nimic eram blank  nu stiu si nu imi aduc aminte cand a fost primul viraj la dreapta ,dar daca am putut sa scriu azi aici inseamna ca l-am luat bine.

Gata sunt pe plat numai vad pe nimeni in jurul meu sunt singur pe drumurile atat de frumoase ale prahovei ,pedalez ,dar deja numai pot tine un ritm bun vad la o distanta de cateva sute de metri un grup nu am reusit sa ii prind oricat m-am chinuit Urmeaza al doilea viraj la dreapta direct in vant ,un vant nebun fiind singur aici l-am luat pe tot din plin nu imi doream decat sa scap de acest “cosmar”.Ajung in oras si intru in ultima catarare spre Seciu cu rezervorul gol fara apa si fara puteri deja vad oameni care urca pe langa bicicleta ,incerc si eu sa ma dau jos de pe ea si reusesc ,vreau macar 1 metru sa merg pe langa ea asa cum ai iesi cu prietena la promenada intr-o dupa-masa de duminica…..mare greseala am facut panta de 10% oboseala acumulata au facut atat de grea urcarea inapoi in sa si prinderea pedalelor incat mi-am zis ca numai fac in viata mea sa ceva mai bine fara „prietena” trag singur,crampele isi fac simtita prezenta imi ard efectiv picioarele inca 2km pana la finish se vede este undeva sus ,dar degeaba numai am puterea si forta de a pedala pana acolo ,e greu poate cel mai greu kilometru din viata mea de ciclist(Paltinis-ul si al lui King of the mountain imi  pare in acest moment joaca de copil).

 

GATA am scapat ,am terminat tura scurta de 62 km m-am dat jos de pe bicicleta am simtit ca pamantul se misca sub mine ,numai ma tineam efectiv pe ele ,am baut o Cola fara a rasufla macar o clipa.
M-am bucurat ca am reusit sa termin cursa , in starea in care eram ,poate ma simteam mai bine daca eram perfect sanatos ,poate scoteam un timp mai bun , poate pe ultimul tur de circuit nu pedalam singur.
Am invatat ceva in aceasta etapa de RGT ,am primit confirmarea: Ciclismul de sosea este cel mai greu si frumos sport .
Ne vedem la Sinaia ,urmatoarea etapa de RGT la care particip si are si un nume predestinat pentru durere “Infernul Muntelui”

Cezar

Pe urmele lui Hercule

Statiunea Baile Herculane este una dintre cele mai vechi statiuni balneare ale lumii, cu o vechime atestata documentar de peste 1848 de ani. Situata pe Valea Cernei, la 5 km de principala artera rutiera ce leaga vestul tarii de Bucuresti – D.N. 6 (E70)

În 1852, împaratul Austriei considera Baile-Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922.

Baile Herculane se afla pe malurile raului Cerna, intre Muntii Mehedinti la Est si Muntii Cernei la Vest. Altitudinea este de 168 metri si se respira un aer ionizat ca la o inaltime de 3000 de metri.
Climatul este de tip depresionar cu influente vestice si sud-mediteraneene, avand o temperatura medie anuala de 10,5 0C. Presiunea medie atmosferica este de 750,6 mb. Vanturile dominante sunt cele de Sud, viteza lor medie este redusa: 1,6 m/s.

Originea Bailor Herculane se intinde pe o durata de aproape doua milenii. Bazele statiunii au fost puse in anul 102 d.Ch. de Imparatul Traian, romanii introducand cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele statiunii de care este legat si numele societatii noastre, vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus si al frumoasei Elena, consemnat în mitologia romana ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii si al echilibrului intre forta fizica si cea spirituala.

Dintre izvoarele principale, cele mai cunoscute sunt: Izvorul artezian Maria (azi Neptun) – 54°C; Elisabeta (azi Diana) – 55°C; Hebe – 41°C; Ileana (azi Apollo 1) – 46°C; Iosif – 54°C; Hercules – 67°C; Hygeea – 48°C.



Golful Orsova

Sursa Text :Baileherculane.ro/wiki
Fotografii @ CalatorPrinRomania 2017

The Beautiful Blue Danube

Cazanele sunt un sector din defileul Dunarii la trecerea prin Muntii Carpati. Au o lungime de circa 9 km. In unele locuri Dunarea se ingusteaza pana la 230 m, ingreunand navigatia. Fluviul este marginit de pereti verticali, stancosi. Adancimi maxime de circa 75 m.Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km, incadrandu-se intre masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul Romaniei) si Veliki Strbac (Serbia).
La baza peretelui de calcar ce flancheaza aceasta portiune a Cazanelor Mari exista doua cavitati: pesterile Gura Ponicovei si Veterani.
Cazanele Mici se intind pe o lungime de aproximativ 3 km, fiind pozitionate intre masivele Ciucarul Mic (România) si Mali Strbac (Serbia)
Cazanele Dunarii si masivele Ciucarul Mare / Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Portile de Fier.
Aproape de golful Mraconia, se poate observa, sapat în stanca, chipul lui Decebal, statuia lui Decebal având dimensiunile 55 m – inaltime si 25 m – latime.

Foto: Calatorprinromania
sursa text:wikipedia/calatorprinromania

Cetatea Malaiesti

Situata in satul cu acelasi nume, Malaiesti, apartinand din punct de vedere administrativ de comuna Salasu de Sus, cetatea a fost ridicata in secolul XIV de catre familia Saracin (nobili din Salasu de Sus), avand ca destinatie apararea impotriva unor atacuri usoare.


Mostenita pe linie de rudenie, din tata-n fiu, pana la disparitia ultimului mostenitor, fortificatia a fost donata de catre principele Gabriel Bethlen altor nobili, fara specificatii exacte, în anul 1613.


Foto: Calatorprinromania
sursa text:wikipedia/www.avantulliber.ro/calatorprinromania

Graveyard

Clipe prin Zapada

Cetatea Slimnic (Stolzenburg)

Localitatea Slimnic este situata in sud-vestul podisului Transilvaniei, fiind strabatuta de raului Sarba – un afluent al raului Slimnic si al acestuia. Satul se afla aproape in centrul judetului Sibiu.
Situata pe colina Burgbasch, colina care domina partea de sud a localitatii, fortificatia de la Slimnic (Stolzenburg), localitatea apartinand de Scaunul Sibiului, avea menirea sa apere drumul Sibiu – Medias. Cetatea se desfasoara în directie nord – sud deasupra intregii coline. Partea cea mai veche este o capela gotica cu cor poligonal plat, peste care se ridica turnul clopotnita pe trei nivele.

Prin stabilirea colonistilor sasi pe teritoriul Slimnicului in a doua jumatate a secolului al XII-lea, atestata pentru prima data in anul 1282, localitatea Slimnic devine una dintre cele mai importante componente al scaunului Sibiu, menita sa apere drumul intre Medias (Mediasch) si Sibiu. In anul 1394 este documentata scoala populatiei germane, fiind condusa de directorul Allexius pana in anul 1409; el îndeplinea si functia de notar in sat.

A fost apoi cucerita de doua ori de trupele lui Ioan Zapolya, in secolul XVI. In secolul urmator, a fost atacata si pradata de Moise Secuiul, de Gabriel Bathory si de Gheorghe Rakoczy al II-lea. A fost si asediata de turci, în 1658 – dar nu si cucerita. Apoi, la începutul secolului XVIII, a fost cucerita si ocupata vreme de-un an de curutii lui Francisc Rakoczy al II-lea, la plecarea lor fiind incendiata cetatea si distrusa curtea din sud.



10 ani mai târziu s-a incercat o renovare a bisericii si a zidurilor, dar o epidemie de ciuma i-a facut pe localnici sa lase lucrarile. Ca fapt divers, Turnul Clopotnitei, care exista si astazi, avea un mare ceas – care a fost distrus de armata rusa în a doilea Razboi Mondial. Ultimele lucrari de restaurare au fost facute în 1959




sursa text:wikipedia/printransilvania.ro/calatorprinromania
fotografie:calatorprinromania.com